Alarme incendie suisse anti aging. -1=MEMP"' 4M..b*M001. 1JTÍBOCKI i MUM. ZIITI6REil 17N-21. Nrh obw.?lama "Mil.
I, In Revista Arhivelor", vol. II, No. XVI-lea, lucrare publicatft In Rev. Ioan Neculce", Ia i, No. IX, i In extras. Cei ce se indeletnicesc alarme incendie suisse anti aging trecutul oraqului nostru vor fi riimas foarte nedumeriti vaztind di urmarea studiului meu nu a mai aptirut de atunci in coace in paginile sus-amintitei reviste.
Francais Roumain
Intrebat adesea de catre iubitori ai istoriei Bucureqtilor de ratiunea care a stat la baza nepublicarei restului studiului meu, ma- simt dator a da unele lamuriri qi a infatiqa imprejurarile care au dictat retragerea definitiva din parte-mi a intregului meu manuscris, vina nefiind catuqi de puf in a mea ci cazdnd toata' In sarcina conducatorilor de pe acole vremuri ale susamintitei reviste.
Inca din toamna anului arn fost solicitat de cdtre conducerea de pe acele vremuri ale fundatillor regale a colabora la revista ce aceasta institutie iqi pro pusese a edita cu inceperea anului ce urma. La lamuririle cerute de catre mine mi s'a rifispuns cd revista ce trebuia sa- apara la I lanuarie avea un caracter mai mult literar. Am crezut de a mea datorie a accentua asupra faptului a nu eram nici poet, nici romancier, nici novelist ci ca ma indeletniceam cu cercetdri pur istorice f i documentare din punct de vedere quintific, f i deci studiile pe care le posedam in manuscris nu credeam sir' poatii cadra cu spiritul acelei teviste.
S'a insistat totufi pe langa mine sii colaborez la viitoarea revista ca unul din studiile ce le aveam gata, ba mai malt mi s'a fixat chiar qi data panii la care trebuiam sa remit redactiei sus-arnintitei reviste manuscrisul meu istoric asupra planurilor inedite, ceiace am facut Inca in cursul lunei Decembre Era vorba de studiul meu prezent.
Lucrarea mea comporta la acel moment circa de pagini de manuscris balut la muyina de scris, convenindu-se verbal mire conducatorii revistei qi mine ca ea sir' apara in trei numere consecutive incepand din luna anuario Cu acea ocazie am cerut ca intregul meu manusris odata e.
In fine, in numdrul 3 al sus-amintitei reviste au apdrut cele 32 de pdgini din primal capitol al lucrdrei mele, redactia confirmdndu4n. Insdrcinarea pe care mi-o luasem de a remite zincurile acestor planuri mi-o implinisem cu mult fnainte de aparina numdrului 3 al revistei, inteles fiind cu redactia de pe acele vremuri ale revistei cá costul lor frni va fi rambursat cu ocazia lichiddrei pretului extraselor din lucrarea mea.
Am lost foarte mirat cdnd in nurndrul de Aprilie al revistei nu am azut apdrutii partea a doua a primului capitol al lucriirei mele. Interesandu-met locului in drept, mi s'a reispuns c pentru varierea Materialului s'a dis pus ca studiul meu sá apard de acum inainte din cloud in cloud numere, atlicd in Mai gi in lulie. Faril a mai sta la discutii gi increzdtor cd un cuviint dat este cuviint, jicnit totugi de acest straniu mod de procedare, m'am increzut in angajamental moral luat de a:we redactie fatil de mine gi in respectul pe care ori-ce organ de publicitate trebue Pia de colaboratorii sái, mai ales cif eu eram din tagma celor solicitan gi nu solicitatori.
Am acceptat deci gi acest punct de vedere al redactiei revistei.
legislatie
Cu ocazia convorbirilor avute in aceastd vreme mi s'a vorbit f i de onorarii ce revista fundanilor d41 colaboratorilor ei. Feird a atinge aceastil chestiune In detaliu gi färil a mi se comunica quantumul acestor onoraricu toate cif mi se sugerase cd pentru intcimpinarea eventualelor mele cheltueli puteam sa-mi jau i un acont am crezut corect din parte-mi a rdspunde cd aceastid chestiune se va lichida odatii cu terminarea publicdrei intregului meu studiu gi inmdnarea extraselor cerute la nunuir.
La inceputul lunei Mai a apli rut gi numiirul 5 al revistei fundatiilor In care din nou nu se afla urma rea studiului meu al cdrui manuscris era totugi depus la redactia revistei. CertInd din nou informatii mi s'a rdspuns cd fosta conducere a revistei se schimbase de alt-fel bare timp chiar casa de editurd era alta qi din aceastii cauzd prevedeam cd pub licarea extraselor mele Imi va aduce insemnate prejudicii.
Relevdnd acest fapt celor In drept mi s'a cerut renun- area din parte-mi la onoraniile mele pentru partea din manuscrisul publicat, pentru a putea sic' mi se tipcireasca in noua editurd contra-valoare In pagini a celor apdrute.
Am acceptat gi acest punct de vedere, Insti interesdnclu-md asupra publicarei restului manuscrisului meu am primit un riispuns evasiv din care reegea cd urma rea studiului meu va fi la discretia nouei conduceni a revistei, tidied a comitetului. Cu aceastd ocazie a urmat un schimb de scrisori hare mine f i redactie, prin care am cliutat a atrage atentia asupra angajamentelor morale pe care din capul locului qi le luase revista fay:" de mine. Intre timp au apdrut gi numerele din lunie qi lulie tot Mill a mi se publica restul studiului meu.
La insisten tele mele mi s'a riispuns cd directia revistei ludnd vacantd, VIII 7 chestiunea publiarei manuscrisului meu rdmane la aprecierea acelui comitet qi aceasta la toamnd prin Septembre Cum aparitia altui studiu al meu era conditionatd de editarea integrater' a susamintitului studiu asupra planurilor inedite bucureqtene, neputand accepta procedeul urrnat de cdtre directiunea revistei, produse și servicii anti-îmbătrânire decis a nu mai da curs publicdrei lui in paginile sus-amintitei reviste a fundatiilor; insd cu venirea toamnei, cauze in afard de vointa mea au fost o mud stavild in cele ce-mi pro pusesem a face.
Tin a accentua cd in decurs de aproape zece luni dela aparitia acelor 32 de pagini din manuscrisul meu, nici odatd din partea mea nu a lost vre-o revendicare a acelor onorarii promise, conqtient fiind oit directiunea revistei avea obligatii qi morale qi materiale fat if de mine qi nu eu de dansa, qi ca prin urmare ea era chematd a ma' incunoqtiinta de toate chestiunile de ordin material, decontarea costului extraselor cerute alarme incendie suisse anti aging suma onorariilor i a bonificdrei costului zincurilor.
In cursul lunei lanuarievdzand cd redactia revistei fundatiilor nu mai der curs nici publicdrei studiului meu, nici miicar unei comunicdrifie chiar verbale am fost alarme incendie suisse anti aging nou constrans a ma pune in raport cu ea. Cu acea ocazie mi s'a cerut o scrisoare prin care sd-mi revendic drepturile la achitarea onorariilor, qi mi s'a specificat chiar cd sá fac cloud scrisori: una privitoare la onorarii qi alta ref eritoare la achitarea cli eurilor planurilor, aqa cum fusese convenit Inca dintr'un inceput.
Aceste cloud scrisori le-am remis la inceputul lunei lanuarie Solutionarea lor a avut loc abia in ziva Cec bancar elvețian împotriva îmbătrânirii 3 Aprilie. Las pe cititorii randurilor de mai sus, alarme incendie suisse anti aging judece aceste procedee.
Incheiand aceastd punere la punct a recolte chataigne suisse anti aging ap cum au decurs nu pot totuqi sá uit cd in valtoarea acestor neajunsuri am a aduce un gaud bun d-lui Radu Cioculescu, secretarul de redactie qi administratorul revistei, care s'a strikluit pe cat i-a stat in putintd a indulci amdrdciunile mele.
Aqa cum se prezinta aci, amintesc cd, neprecupetind nici timp, nici munca, m'am strauit din nou a reface intreg manuscrisul celor 32 de pfigini aparute in revista fundatillor regale, complectand in mare parte informatiile documentare pe care le-am avut. Inchin fructul cercadrilor mele asupra trecutului oraplui nostru in primul rand memoriei calor ca: Papasoglu, lonnescu-gion, Dimitrie Berindei qi Frédéric Damé, cari ca dragoste cdtre trecutul Bucureqtilor s'att stra duit a-i infatiqa istoria; iar in al doilea rand tuturor acelora cari in viitor se vor indeletnici a mai aduce din noianul de inforrnatii rndrunte ce alcdtuiesc istoricul ora.
Alarme incendie suisse anti aging St Nicaley. Xi, che de. Pre e. Ellerlerz ii. Planul original al lui Fr. Biastrina, pnioischai, DVPE.
Thin Itlilì; D11 deafft, F. Aram- Kiln. Il Iiiecteriaili. Braesoo Biet,ser:rra,Si-Nieola Fercsfrea, airairscani. SPNi rain. Si' typirarn. Jaw Planul lui Fr. Sulzer din Lerr g. Berindei la Multe din acestea, ridicate de catre evlaviofi Voevozi gi boeri, ha uneori chiar de catre smerite fete bisericefti, pentru intdrirea credintei alarme incendie suisse anti aging a poporalui nostru, au ddinuit prin secole, schimbate ca fdpturd, innoite fi adesea recladite dupd conceptia fi priceperea celor cari vremelnic au dorit a-fi lega numele pentru viitorime de fapta lor creftineasca.
Puf me foarte puf me au lamas 'MA in Mara in forma lor stramofeasccl, invdluite Inca fi azi in legende qi legate de tradifii care dacd nu sunt chiar icoana adevdrului, sunt totufi o chezdfie de nestrdmutata incredere pe care inaintafii noftri au avut-o in credit-4a ortodoxd romeina. De trecutul lor vorbesc hrisoave, dirti domnefti fi zapise vechi, razletite fi ele in scurgerea fireasca a vremurilor, vilduvind azi prin lipsa lor atdt Academia Romdnit cdt f i Arhivele Statului; qi totufi de acestea este legatd intreaga istorie a capitalei noastre.
Au stralucit prin indretia lor atat biserica vechei curfi voevodale cdt i cealaltd ctitorie domneasca din marginea de os a scaunului Bucureftilor veacului al XVI-lea a Sfintei Troiti: triändstirea Radu Voila.
In scurgerea anilor, mai fie-care Domn al fcirei noastre fi-a legat numete de un leicaf de rugd de pe intinsul orafului nostru, fi dacii spre pildi1 un Neagoe Basarab, un Radul Ccilugdrul, sau un Petra Cercel ctitori de biserici in tara pe care au oblacluit-o nu fi-au legat numele lor de strdvechile fundafii religioase bucureftene, fi-au ldsat nemuritor pe al lor un Mihai Viteazul, pentru ctitoria sa din temelie ce-i poarta incei fi azi numele; un Matei Basarab, regenerator al conftiinfei religioase romcine, un,5erban Cantacuzino, un Constantin Brdncoveanu, acesta din urnia innoltor fi inzestiator al atdtor edificii bisericefti aflate de cdtre el in fiinta incd, In timpul lungii sale domnii.
De bisericile bucureftene ale veacului al XV-lea nu avem nici o f tire scrisii a vremurilor; de cele ale veacului urmeitor avem doar rdzlete amintiri Invaluite fi ele in legende, iar veacul al XVII-lea cunoafte numai vreo XIII 11 treizeol de ctitorii religioase domnefti fi boerefti presdrate pe o intindere care este a zecea parte din cea a Bucureftilor zilelor noastre. In procesul evolutiv modernizant piin care trece oraful nostru de cate-va decenii, dupd ce unele din aceste madura ale credintei ortodoxe a Inainte.
Prima poreclita de catre inaintafii noftri Cu poeticul nume de: biserica dinfro zi" a scdpat de tarndcoapele spiritului de ultra modernizare, prin afierosirea ei de catre stapclnire infro zi comunitatei albaneze; cealaltd, cunoscutd sub numele de biserica Sf datului Dumitru, cldditd de iznoaca la inceputul veacului trecut fi nu de catre un piimantean, ci de catre o smerita tata bisericeascd straina, cu drag fi iubire pentru credinfa noastrd cretina, a putut fi redatii orafului nostru in urma a nepregetate stradanii ale unui evlavios scoborator.
Ce sa mai spunem de mica fi gingafa bisericuta a Sfantului Spiridon cel vechi, umila ctitorie boereasca clddita de iznoavii la mijlocul veacului al XVIII-lea pe malul stang al fostei ferpuinde vechi albii a Dambovitii. Unde este pristolul Sárindarului, unde acel al Sfantului Saca, unde al Magureanului, fi cel al Sfantului loan cel mare?
Doar cei azi gdrboviti de ani fi le mai aduc aminte. Cu ei va dispare in negura trecutului fi ultima lor marturie. XIV 12 Dea Domnul ca striglitul de desnddejde al ctitorilor din temelie al acestor vechi case de rugh, de care este legatii istoria bisericeascd a Bucuregtilor, sd trezeascd minjile acelora cari azi au sarcina obldduirei oragului nostru gi ca intr'un freandit de pietate sä dreagd dupii putintele lor gregelile apropiatilor lor inaintagi. Se spune cii pe intinsul oragului nostru stint prea multe biserioi gi deci diirdmarea unora devine o necesitate imperioasii dictatd de dorinta modern inilltétoare a evolutiei capitalei Romdniei.
Veacul al XVII-lea precum am amintit mai sus, nurn'drii In hotarele Bucuregtilor de atunci vreo 30 de biserici; sfargitul veacului urmdtor ne amintegte de 89, feird a numalra cele cloud miiniistiri: a Cotrocenilor alarme incendie suisse anti aging a Vdcdregtilor, iar azi sunt vreo de edificii bisericegti pe intinsul intregului ora. Oare existenta lor f i clädirea altora, prin veacurile scurse nu ne alarme incendie suisse anti aging o chezdgie sfôntä cä romdnul avea un Dumnezeu, f i cd in -dorinta de a I se ruga, aducdndu-i prinosul de recunogtiintel In vremuri bune ca f i in cele rete Ii ddruia o casd de rugdciune.
- Injectarea cu acid hialuronic
- Cel mai eficient mod de a elimina pliurile nazolabiale
- -1=MEMP"' 4M..b*M 1JTÍBOCKI i MUM. ZIITI6REil 17N Nrh obw.?lama "Mil. - PDF Free Download
- Francais Roumain | PDF
- Despre manuscrisele acestuia.
Sà fi ajuns generajiile noi, addpate la f coala modernismului, atdt de lipsite de pietate, incdt faptul afleirei unei biserici sii fie o stavild evolujiei Bucure. Nu vroim sá cre'dem cd am devenit aga de fosnici Malt sá vrem sii trecem drept necregtini, drept necredinciogi, drept neromdni gi sii dorim a fi insemnaji de cdtre urmagii nogtri ca distrugiitori ai credintei noastre ortodoxe urmdnd pilda celor de dincolo de Nistru, alarme incendie suisse anti aging pentru viitorime drept iconoclagti!
La rdnidurile acestea pe care cu durere in suflet le ayternem ad i pe hartie celor In drept, datori a le intelege, noi sprijiniti pe un traditionalism care vai! Intrebati pe un bucuregtean al zilelor noastre: Care este biserica Enei, gi cum se chiamd aceia din apropierea actualei pieti de flori? Vii va rdspwide: cd prima este urdta" clddire de pe piala dintre strdzile Enei gi Acddemiei, iar pe a doua o va mina biserica sfdntului Anton".
Simplele aceste douà riispunsuri ne lasd sii intelegem cdt de necunoscatori suntem azi de cele afliitaare in zidurile oragului capitala' a Wei noastre; In aga hal de lipsd de cunogtiinte elementare bucuregtene au c'dzut reprezentantii generatiei actuale zisd cultivatil gi cu pretentii de a servi drept celor ce ne urmeazli, ne vor arma poimdine. Biserica Enei este cu total alta: este dragillaya bisenic avand altarul land in bulevardul I. Briitianu in faja vechei strdzi a Batigtei, ridicatli pe un loc Inca gi azi mai intiltat decdt ndile artere ce o incercuesc, ca f i cwn ar voi printeaceasta sd-gi afirme mandra ei vechime de mai bine de trei sute de ani, ca toate straduintele edilitare moderniste de a o strivi prin greoaiele cl4diri aga de inestetice ridicate in preajmd-i.
Cat pentru cealaltd bisericd nu credem a fi destul de severi infierand cu vorbele cele mai de dispret pe acei ai vremurilor noastre cari nu mai cunosc azi cá aci se afld reirnd. Lipsa de cuno iinte qi negura in care trdesc actualii locuitori de pe marginea Dambovitii bucureytene, imprumutd acestui strdvechi iricaq de rugei numele altei biserici, foster' panei acum un veac in preajma acesteia: fosta bisericei a Sfantului Anton ce s'a aflat in mijlocul actualei pieti de flori pand in ziva de 23 Martie chnd a fost mistuità de un groaznic foc ndruind-o pand la pdmant, ldsand totuqi numele ei ca amintire cine tic pand cad pietei de flori cunoscutei qi sub numele de: piata Sf.
A lost intr'adevelr i aceasta in vremuri foarte indepeirtate prin mijlocul veacului al XVI-lea pe locul viitoarei biserici Sf. Anton, o veche ctitorie domneascei alarme incendie suisse anti aging in ruind incd la inceputul veacului, imediat urmiitor.
Azi pe locul pristolului alarme incendie suisse anti aging biserici a Stantului Anton un pios strdin de natia noastrei a ridicat un modest monument pentru amintirea celor ai neamului sdu alarme incendie suisse anti aging de pe aceastii lume.
In procesal acesta de uitare a trecutului läcaurilor noastre bisericegi qi al nepdsdrei noastre, ba am putea chiar addoga a spiritului de distrugere latentei a tot ce atinge trecutul oraqului nostru, qi pitorescul lui Acolo vom afla leimuriri de un interes capital asupra locului pe care au fost ayezate aceste leicaquri bisericeqti: 89 la numiír, dupd legenda planului.
- Rhinoplastie suisse anti aging
- Cele mai bune super-alimente anti-îmbătrânire
- Angajații elvețieni din ucenicie anti-îmbătrânire
- Zinc și anti-îmbătrânire
Le eldm la iveald dupd ce mai bine de o sutii de ani au reimas pierdute qi uitate in ni te arhive stritine. Cu osardie qi Mona" ciitre trecutul acestui ora y qi a vietei sale patriarhale de odinioard ne-am streicluit a descrie aceste cloud documente cartografice, infeitlyand pe baze documentare ritzletite qi ele prin arhive uitate, istoricul bisericilor bucurevene, al vechilor stilpaniri boeregi, topografia ulitilor strdbunicilor noqtri qi a cdilor de comunicatie ce legau 13ucure ii sfarqitului veacului al XVIII-lea cu satele invecinate, incredintati fiind cd prinfraceste randuri scrise pentru cei ce ne vor urma vom fi aqezat primal stalp de sustinere pentru cele ce au fost.
Din statele personale ale ofiterilor austriaci, pästrate in arhiva de räzboi vienezä, sa putut stabili ca in campania dinin regimental Orosz, adica in regimental de infanterie Nr.
Biografia succinte a acestuia este urmatoarea1 : nascut la Semlin la 25 Septembre a intrat ca praporgic in regimental sus amintit Orosz la 10 Novembreiar la 1 Iunie a fost inaintat sublocotenent.
La 1 Martie este inaintat locotenent in acela regiment i tot atunci ata at la Steal major. In era capitan i treand prin celelalte grade militare este inaintat colonel infiind in acela timp numit director al sus-zisei arhive de razboi. Acolo a functionat in aceastä calitate panii la cand este inaintat general de brigada i totodata trecut in cadrele rezervei la pensie. Ajuns la adanci batriaketi se stinge din viatii la 13 Iunie la Unter St. Veit langa Viena. Planul acestui cartograf austriac poartii data de i a fost executat din ordinal principelui Frederic Iosef de Coburg-Saalfeld, comandantul suprem al trupelor austriace in campania dintre anii Un stadia amanuntit al planului locotenentului Ferdinand Ernst din a fost alcatuit de catre mine incii din vara anuluibazat pe afir- 11 v.
Mä straduisem a identifica sprijinit pe documentele cartografice mai recente in special planul maiorului baron Rudolf Arthur de Borroczyn dini a'informatiilor 'documentare ale vremii toate edificiile biserice ti vreo nouazeci la numar insemnate cu numere de ordine in cerneara' ro ie i cele civile nici zece purtlind de asemenea cifre i litere in cernealä neagrri, din sus-zisul plan, diutand a distinga chiar numerele care din gre eala cartografului fuseserfi trecute de dotal, i uneori i de trei ori.
-1=MEMP"' 4M..b*M001. 1JTÍBOCKI i MUM. ZIITI6REil 17N-21. Nrh obw.?lama "Mil.
Lucrarea aceasta era tocmai gata de tipar dind in toamna lui prin Novembre in urma unor informatii aflate de altfel chiar inteo lucrare a diposatului Docan2muzeul municipal al ora ului Bucure ti adresfindu-se arhivelor de räzboi din Viena a putut descoperi CA in diferite cartoane ale acesteia se aflau aliituri de planurile pomenite de care Docan I i cel al lui Ferdinand Ernst's precum i alte planuri ale Bucure tilor6.
Printre acestea se afla i un plan de dimensiuni mari desemnat de locotenentul F. Puroel, inginer austriac7. Cu acea ocazie i gratie bundvointei d-lui Raoul V. Alarme incendie suisse anti aging, consilierul de pe acele v-remuri al legatiei Romäniei din Viena, azi ministrul tärei noastre In Finlanda, am putut avea legenda planului locotenentului Purcel care va fi scapat din vedere scrupuloaselor cercetfiri ale lui Docan.
Deasemenea am putut ayes i informatii precise biografice asupra alc5tuitorului acestui document cartografic de a a de mare insemnatate pentru istoria Bucure tilor.
Baronul Franz Purcel era näscut la Arad poate chiar romfin bansilvänean la Intrat in Academia de ingineri Ingenieur-Akademie din Viena la 15 Ianuarie este numit cadet in arma geniului Ingenieur's- Korps la 14 Aprilielar In este locotenent-inginer, fiind inaintat dipitan la In urmii este ata at la Statul major al cartierului general General-quartier-meisterstabfiind inaln tat la gradul de maior la Iat i textul din memoriul riiposatului ministru Docan, Inaintat primfiriei municipiului Bucuresti la 23 Martie Pe planul nostru, 86 din aceste constructii principale civile eau religioase aunt Insemnate cu numere, iar In coltul drept superior al planului s'a destinat un loe pentru Inscrierea explicatiilor, dar din nenorocire legenda lipse te ri bate oerceteirile mele spre a glisi In Kriegsarchiv vreo Insemnare privitoarc la aceastc1 legendii, au ramas bird rezultat".
Memoriu asupra lucriirilor cartografice privitoare la razboiul dinIn Anal. Acad, rom. XXXIV, memoriile sect. Printre acestea se afla i planurile lui Borroczyn din si eel al lui lung dinacesta din urma In copie fotografica colorata, In colectiile muzeului municipal bucurestean. Titlul acestui plan, nementionat de catre Docan In lucrarea Da amintitä la nota 3 de mai sus este In traducere romaneasca urmatorul: Plan al capitalei i al orasului de resedintii Bucuresti din Valahia mare, care a lost luatii In stapinire, la 9 Novembre de cfitre cod de viață anti-îmbătrânire internațional imperiale si regale austriace de sub comanda Altetei Sale maresalului principe de Saxa-Coburg".
Purcel, Oberlieut, et Ing. In primavara anului am putut sä-mi procur i o fotografie coloratà. Faptul insä ea' planul locotenentului Ernst poarta anul i totu i Ii lipse te legenda i chiar unele numere dintre cele Insemnate cu cernealä neagrä, evidenteaza c5. Este lush' neindoelnic ca aflarea planului locotenentului inginer Franz baron Purcel este ponte cea mai importantá descoperire din cate s'au fäcut privitoare la istoria cartografich a ora ului nostru i putem afirma cu precizie eh el este pand azi primul plan complect al Bucure tilor veacului al XVIII-lea indicand pe lfinga cele 91 de biserici inclusiv mänästirile Cotroceni i Väeäre ti i intinsele proprietäti ale celor mai de vaza boeri ai vremii.
Acest plan a fast considerat 'Ana mai deunäzi ca o schip fárá nici o valoare cartograficä, indicand doar cate-va edificii civile i biserice ti putine la numär din centrul de pe acele vremuri ale ora ului Bucure0i, alarme incendie suisse anti aging fiind reprezentate prin linii duble, unele ha urate spre a le distinge pe cele podite de cele nepodite cu barne, gen de payare a arterelor mai principale ale capitalei Wei dela incheerea veacului al XVIII-lea, apucat inca i de cfitre bunicii no tri.
Ne-am sträduit in rândurile de mai jos a descrie atclt planul lui Sulzer cat i cele cu putin mai noi ale locotenentilor austriaci Ferdinand Ernst i baron Purcel dupä exemplarele ce le-am putut avea la indemanii.
Acest plan al lui Berindei a fost reprodus In urmfi tale-quale" de cilfre raposatul Ionnescu-Gion in monumentala sa operii1o cat i de catre Frederic Damé la cu toate oil reeditorul zelos al planului Sulzer la adaogase reproducerei sale edificii religioase i civile ce nu se aflau in originalul plan i de care chiar fostul ciipitan austriac in descrierea destul de amimuntitil a Bucure tilor pe care l'a cunoscut12 nu aminte te.
Franz Sulzer a autat In planul situ sit inftiti eze portiunea din capitals tarei mai interesantii, adicil cea din jurul curtii domne ti, in apropierea actualei pieti de flori.
