Cum au ajuns aleşii locali la mâna grupurilor de interese ilegitime

Cea mai mare parte a aleşilor locali din România se află în situaţia de a renunţa definitiv la “votul dat conform proprii conştiinţe” şi să devină simple instrumente manevrate de diferite grupări de interese, mai mult sau mai puţin legi­time, inter sau intrapartinice. Cu excepţia primarilor aleşi direct prin scrutin pe lista cărora partidul i-a susţinut, le pot ridica sprijinul politic fără să-şi piardă mandatul, ceilalţi, adică consilierii comunali, orăşeneşti, municipali sau judeţeni trebuiau să respecte cu punct şi virgulă decizia poartidului şi să voteze aşa cum li se indică de către exponenţii diferitelor grupări sau găşti de interese.
De altfel, experienţa postdecembristă ne arată că de multe ori consilierii au riodicat sau au coborît mîna la adoptarea unei hotărîri cu putere locală sau judeţeană în funcţie de ce li s-a trasat de partid. Cine nu s-a supus a fost zburat din partid, lăsat fără sprijin politic şi , ulterior, exclus din forurile alese, deşi unii dintre ei au legitimitate solidă în baza unor zeci de mii de voturi primite la alegerile locale. Iar la acest capitol Buzăul are deja multe exemple.
Avem exemple…
Spre deosebire de unii lideri de filiale care nici măcar n-au trecut prin “botezul alegerilor”, deci cu “0” la capitolul “legitimitate prin vot”.

Interese, blaturi, afaceri 

Nu de puţine ori, românii au asistat neputincioşi la adoptarea unor hotărîri locale sau judeţene complet dezavantajoase pentru  comunitate , dar aducătoare de foloase consistente numitelor grupuri de interese. Totul făcut după intense, negocieri, care, în final, au dus la construirea unor majorităţi ad-hoc, mai mult decît suspecte din multe puncte de vedere, dar mai ales doctrinar vorbind.
E drept că unele dintre acestea au devenit obiect de dosar penal întocmite de diverse instituţii, dintre care parte s-au lăsat cu condamnări. Banii publici, însă, s-au pierdut căci, după cum se observă, lesne, prejudiciile s-au recuperat în foarte puţină măsură.
Soluţia? 

De bună seamă că, în acest context, se pune problema modului în care s-ar putea  reglementa această situaţie extrem de gravă pentru comunitate deşi atunci cînd legea a fost adoptată în această formă s-a clamat sus şi tare că e făcută pentru evitarea “traseismului politic”. Traseul nu s-a estompat în schimb aface­rile necurate au prosperat. Soluţia? Modificarea legii, chestiune care ar trebui să se ocupe tot aceşti aleşi. Deci?

Doru Gheorghiade/sansanews.ro

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*