Odată cu moartea Regelui Mihai, pentru România dispare o lume

Regele Mihai I al României a murit. Avea 96 de ani, era ultimul șef de stat din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, iar odată cu dispariția sa dispare o lume. O lume căreia România nu a reușit niciodată să îi dea un sens în propria poveste.

Decesul regelui, survenit marți, la ora 13:00, în Elveția, a fost anunțat printr-un comunicat de Casa Regală. La căpătâiul Majestății Sale a stat până în ultima clipă Principesa Maria.

„În această seară, la ora 19, Custodele Coroanei va face o declaraţie de presă

În cursul zilei de mâine va fi făcut public, în detaliu, programul funeraliilor.

Trupul neînsuflețit al Regelui Mihai I va fi depus în holul de onoare al Castelului Peleș, iar apoi pentru două zile în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Slujba de înmormântare va avea loc la Catedrala Patriarhală. Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeș, în noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală”, se arată în comunicat.

Născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, Regele Mihai a urcat pentru prima oară pe tron la vârsta de 5 ani, în anul 1927. Corespondentul Revistei Time, a scris la acea vreme despre momentul în care guvernanta i s-a adresat micului Mihai pentru prima oară cu Maiestate: „Când guvernanta englezoaică a micului Mihai a alergat să-l trezească şi să-i dea vestea că regele (n.r. Ferdinand I) a murit şi i s-a adresat cu ‘Maiestatea Voastră’, ochii lui mari şi serioşi s-au umplut de o uimire vagă. Trei zile mai târziu, Mihai încerca încă să-şi dea seama ce înseamnă noul titlu. ‘Mi s-a schimbat numele? De ce îmi spuneţi Maiestate?’ Zâmbind, guvernanta i-a explicat încă o dată natura celor întâmplate. Mihai era încă neîncrezător. ‘Mă vor lăsa să mă joc ca şi până acum, nu-i aşa?’, se spune că ar fi zis el”.

Micuțului Mihai i s-a făcut teamă înainte să urce cele 15 trepte către Tribuna Regală. „Principesa Elena, care are unele probleme de vedere, şi-a condus fiul cu grijă până la baza Tribunei Regale. Înainte să urce cele 15 trepte spre putere, pe care trebuia să le străbată de unul singur, Mihai a ezitat şi a părut pe punctul de a izbucni în lacrimi. ‘Aminteşte-ţi că eşti rege şi fiu de rege’, i-a spus fermă principesa Elena. Şi, după ce i-au fost amintite astfel îndatoririle, Mihai I a urcat la Tribună”, relata atunci revista Time.

„Când ne-am urcat în tren, asta era ultima imagine care mi s-a întipărit în minte: unul dintre ofiţeri, nu mai ţin minte ce grad avea, a întors puţin capul către mine. Am văzut că îi curgeau lacrimile pe faţă. S-a închis uşa, obloanele vagonului au fost coborâte”

Regele MIhai I al României

A domnit până în 1930, când a fost detronat de tatăl său, Carol, întors pe neaștepatate  din străinătate. Nu după multă vreme de la pierderea tronului, Mihai avea să piardă și prezența mamei, forțată să plece, la presiunile lui Carol al II-lea, la Florența, unde a rămas până în anul 1940. În 1940, Mihai a urcat, la 18 ani, în vremuri tulburi pentru România din nou, pe tronul. 7 ani mai târziu, pe 20 decembrie 1947, Regele Mihai I era forțat să renunțe la tron și la țară.

Propaganda devenită apoi istorie oficială a prezentat abdicarea forțată a regelui drept un act voluntar, o dezertare. Emil Hurezeanu, explica însă, în urmă cu câțiva ani, pentru Digi24, cum au stat lucrurile. „Comuniștii aveau un scenariu, abdicarea nu este un act de voință unilaterală a regelui, a fost un act forțat, au fost amenințări. Practic, regele a semnat abdicarea cu pistolul la tâmplă”, spunea ambasadorul României la Berlin.

Regele Mihai I a plecat în exil doar câteva zile mai târziu, pe 3 ianuarie 1947 cu un tren format din nouă vagoane. În gara Regală din Sinaia erau un covor roșu și un șir de ofițeri întorși cu spatele. O scenă umilitoare din care Regele și-a extras și o altfel de amintire: „Când ne-am urcat în tren, asta era ultima imagine care mi s-a întipărit în minte: unul dintre ofiţeri, nu mai ţin minte ce grad avea, a întors puţin capul către mine. Am văzut că îi curgeau lacrimile pe faţă. S-a închis uşa, obloanele vagonului au fost coborâte”, povestea Regele Mihai într-un interviu din zilele noastre.

„Cum nu ieşisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverenţă, am luat poziţie de drepţi şi l-am salutat lovind călcâiele ca un soldat! M-am simţit atât de umilită de mine însămi, încât am ieşit imediat”, povestea Regina Ana într-un interviu

În noiembrie 1947, Mihai I a cunoscut-o pe Ana de Bourbon-Parma la Londra, la o recepţie organizată după nunta Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu locotenentul Philip Mountbatten. „Cum nu ieşisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverenţă, am luat poziţie de drepţi şi l-am salutat lovind călcâiele ca un soldat! M-am simţit atât de umilită de mine însămi, încât am ieşit imediat”, povestea Regina Ana într-un interviu. S-au căsătorit în 1948 și au avut împreună cinci fete, Principesa Margareta, pincipesa Elena, principesa Irina, principesa Sofia și principesa Maria. În perioada din anii ’50 în care au locuit în Marea Britanie, regele Mihai și regina Ana au înființat o fermă de păsări, dar și un atelier de tâmplărie pentru a-și câștiga traiul. Iar fostul suveran a fost, în pe rând, în perioada exilului, pilot, antreprenor broker.

Prințesa Ana de Bourbon-Parma, fotografiată împreună cu soțul său, Regele Mihai, și fiicele lor în grădina casei din Hertfordshire, în septembrie 1953. Foto: Central Press/Getty Images

„Sunt sigur și știu că România va reînvia și va renaște. Cu toate că am fost departe de voi mai bine de 45 de ani, nu v-am uitat niciodată și vă iubesc din toată inima! ”

Regele Mihai I al României în 1992

După Revoluție, fostul suveran a vrut să vină în țară, însă autoritățile de atunci au respins categoric ideea. Pe 25 decembrie 1990, în timpul regimului Iliescu, a primit însă o viză de 24 de ore pentru a se putea duce la Curtea de Argeș și a se reculege le mormintele înaintaților săi. A fost însă întors din drum pe autostrada București-Piteși și escortat sub pază la aeroport.

Avea să fie primit în țară în 1992 când aproape un milion de oameni s-au adunat în fața Hotelului Continental din București pentru a-i spune „Bine ați venit!”. „Am ajuns aici la București, de la Putna, după 45 de ani de pribegie. Sunt atât de bucuros că această vizită aici a coincis cu sărbătorile Paștelui. Paștele, prin Învierea Mântuitorului nostru, sunt convins că va fi și reînvierea țării românești. Sunt sigur și știu că România va reînvia și va renaște. Cu toate că am fost departe de voi mai bine de 45 de ani, nu v-am uitat niciodată și vă iubesc din toată inima! Cu toate că mâine trebuie să plec, aceasta nu înseamnă o despărțire, vom rămâne împreună sufletește. Este mai degrabă La revedere și, cu voia Domnului, Pe curând, din nou”, le-a spus Regele Mihai românilor. Abia cinci ani mai târziu, în anul 1997, în timpul regimului Constantinescu, regele a primit un nou pașaport românesc pe care scria “Mihai I – cetăţean român”.

Raluca Ion/republica.ro

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*