Programul Consiliului Județean de reconversie a șomerilor, parteneriat cu firma unui CONDAMNAT pentru inginerii financiare cu AJOFM Galați

Proiectul „Program de intervenții integrate pentru șomeri – certitudinea unui viitor durabil”, derulat de Consiliul Județean – și care are toate șansele să intre in atenția procurorilor anticorupție după ce reclamația trimisă de un cursant buzoian pe adresa Inspectoratului de Poliție al Județului Buzău a fost redirecționat de această din urmă instituție către DNA – Biroul Teritorial Ploiești -, a provocat scandal incă de la votarea, in plenul deliberativului județului, pe 13 iunie 2013, a proiectului de hotărâre legat de acesta.

Cu acea ocazie, consilierul local Eduard Dumitrașcu – pe atunci lider al organizației județene a Partidului Poporului-Dan Diaconescu, in prezent secretar de stat in Ministerul Fondurilor Europene – atrăgea atenția asupra unuia dintre partenerii in proiect, SC Centrul de Consultanță și Studii Europene SRL, al cărui admi­nistrator, spunea reprezentantul PP-DD, gălățeanul Mihăiță Oțelea, fusese condamnat, in baza rechizitoriului Direcției Naționale Anticorupție, la o pedeapsă de patru ani și jumătate de inchisoare cu executare pentru inșelăciune cu consecințe deosebit de grave, pentru inginerii financiare, ­res­pectiv o pagubă de 10 ­mi­liarde lei vechi, din cadrul unui proiect similar derulat acum 12 ani, in parteneriat cu Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Galați.

În replică, președintele Consiliului Județean, Cristinel Bigiu, in prezent trimis in judecată in stare de arest preventiv pentru fapte de corupție, după ce l-a acuzat pe liderul consilierilor PP-DD de politicianism, proaste maniere și dezinteres față de ­pro­blemele buzoienilor, dat fiind că acesta din urmă este bucureștean, a declarat, la finalul ședinței: „A fost un mod greșit de a pune problema. Totul a fost transparent. Într-adevăr, termenul redus la depunerea unui proiect pe fonduri europene a dus și la organizarea acestei ședințe extraordinare. Toate intrebările au fost puse, lămurite, au fost luate și in discuțiile pe care ieri le-am avut. Aceste declarații au fost doar mediatice. La primul punct este vorba despre crearea de locuri de muncă pentru 1.000 de buzoieni. De ce nu vrem să ințelegem că este o prioritate a buzoienilor crearea de locuri de muncă? Modul in care sunt gestionați banii este verificat in orice proiect european. Nu ințeleg de ce au fost aceste discuții”.

Reamintim că, ieri, OPINIA a scris că sesizarea unui cursant, ajunsă in atenția Direcției Naționale Anticorupție, acuză ilegalități in derularea proiectului respectiv. Potrivit prevederilor contractuale, Consiliul Județean Buzău trebuia să organizeze licitație de contractare a unei firme de catering pentru acordarea unei mese zilnice șomerilor participanți la cursuri. Licitația ar fi avut loc abia de curând și nu de la inceputul proiectului. Neregulile ar fi putut trece neobservate dacă luni responsabilii cu derularea proiectului cu pricina nu i-ar fi pus pe cursanți să semneze intr-un tabel cum că ar fi beneficiat de masă. Mai mult, buzoianul Cristian Nedelecu susține că s-ar face și discriminare intre cursanți, unii dintre aceștia parcurgând, simultan, două cursuri din cadrul acestui proiect

Condamnat definitiv cu suspendare și bun de plată 10 miliarde lei vechi

Mihăiță Oțelea, singurul inculpat pentru o țeapă de un milion de lei, dată Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Galați, in urmă cu 12 ani, s-a ales cu o condamnare cu suspendare. Decizia Înaltei Curți este definitivă și pune capăt unei povești peste care s-a așternut deja mai bine de un deceniu. Dosarul acestei inșelăciuni a trecut prin trei instanțe: Tribunalul, Curtea de Apel și Înalta Curte de Casație și Justiție. În plus, in faza de urmărire penală, cazul a trecut pe la toate unitățile de parchet, inclusiv fostul Parchet Național Anticorupție, devenit intre timp Direcția Națională Anticorupție, și DIICOT.

Judecătorii gălățeni ai primelor două instanțe l-au condamnat pe Oțelea la patru ani și jumătate de inchisoare cu executare și l-au obligat să achite AJOFM Galați suma de 1.065.698,46 de lei.

Înalta Curte a fost mai puțin dură în ceea ce privește modalitatea de executare a condamnării, dându-i patru ani cu suspendare. Termenul de încercare este de opt ani, ceea ce înseamnă că, în această perioadă, comiterea oricărei alte fapte penale îl poate duce automat după gratii. Dacă în privința închisorii, instanța supremă a fost blândă, nu la fel s-a dovedit și vizavi de prejudiciu, care trebuie achitat de cel găsit vinovat, în solidar cu firma prin care a derulat proiectele prin care a fost țepuită AJOFM.

Înșelăciunea de un million de lei a apărut printre dosarele penale în anul 2002, dar a fost inițiată în 2001, pe fondul disponibilizărilor care se făceau în oraș. Oțelea a fost acuzat că a inițiat, împreună cu AJOFM Galați, proiecte menite să-i consilieze pe cei din mediul rural care căutau un loc de muncă, dar că banii nu i-ar fi folosit în acest scop și că astfel ar fi reușit să cauzeze instituției publice o gaură de un million de lei. Dosarul nu a avut un parcurs lin și, din cauza acuzațiilor aduse unor persoane din conducerea AJOFM, a ajuns pe masa unor structuri abilitate să le cerceteze, respectiv, fostul Parchet Național Anticorupție, în prezent DNA. Oțelea a făcut o declarație, rămasă la dosar, prin care le-a explicat polițiștilor că nu ar fi fost singur în această „combinație” cu iz penal. Varianta sa a fost că în aceste proiecte ar fi fost implicată întreaga conducere a AJOFM. De altfel, directorii de atunci – Manon Cristoloveanu, Carmen Tofan și Elena Pălimaru – au ajuns în fața anchetatorilor, și, ulterior, a magistraților, pentru a da declarații prin care au dezmințit acuzațiile lui Oțelea.

Proiecte câștigate cu ajutor

Mihăiță Oțelea a spus că proiectele le-a câștigat cu ajutorul directoarelor, cărora le-ar fi dat în schimb bijuterii din aur și argint, dar și bani, circa 70.000 de euro. El a susținut că, în iulie 2002, a fost contactat de angajații AJOFM din cadrul Biroului de Măsuri Active, care i-au spus de existența fondurilor ce trebuiau cheltuite până la finele anului, propunându-i să facă proiectele și ajutându-l în acest sens. Timp de șase ani, cercetarea penală din acest dosar a ocupat timpul celor din parchetele simple, din PNA și din  DIICOT, până în 2008, când cazul a ajuns la Tribunal, cu un singur inculpat, dar cu circa 200 de martori de audiat, printre care s-au numărat atât fostele directoare din AJOFM, cât și foștii primari ai localităților de unde s-ar fi recrutat personalul ce urma să fie consiliat pentru găsirea unui loc de muncă.

Sursa:opiniabuzau.ro

 

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*