Orenda international anti aging, Dados do documento
Colonizarea Daciii nu era alt-ceva de cit prelungirea colonizgrii peninsulel Balcanicd. Incet- Incet, limba latina a'nceput se se reverse peste toate hotarele Italiii, asa in cit, la cucerirea Daciii, Dungrea era deja romane pe amindoug malurile el.
Popoarele supuse n'aii dispgrut, fgra indoialg, asa cum n'ad dispgrut indigenii din America de sud Ma de Spanioli si Portugheji. Dar ad adoptat limba lating pe nesimtite si s'ad asimilat in masa de soldati, functionarl si negustori Romani, care constituiail principalul element de romanizare. Ne- gustorii ail Post chear avangarda armatei atrggind cu ei interesele romane si dorinta de cucerire, mai ales intro tarn asa de bogatg ca Dacia!
Mara de teritoriul actual at Albanejilor, toate popoarele peninsulel Balcanice ad lost romanizate on grecizate. In linil generale, partea de nord a fost romanizate, iar limba latina prefacuta apoi in dalmatg si romaneascg se intindea de Ia actualii Romani Macedoneni si Istrieni ping in Dacia.
Incident Response
Cind a venit potopul barbarilor, toti sat asimilat alara de Slav], care fu- giserg in asa de mare multime din vechile for teritorii orenda international anti aging 21in cit ad cotropit cea mai mare parte a peninsulel Balcanice, ba si o mare parte din Dacia.
Fiind-ca barbarii au venit rinduri-rinduri, Romanii 1-ad asimilat in Dacia, dar in peninsula Balcanicg Slavii ad Post asa de numerosi, in cit au preponderat si ad persistat ping astazi in Bulgari §i Sirbi Croati, Sloveni. Aceasta ar fi teoria cea mai simply si mai naturals WA sa mai avem nevole sa recurgem Ia felurite presupuneri ca Romanii au plecat din Dacia in peninsula Balcanica si s'ail inturnat peste citeva secule ggsind Dada evacuate sail locuita Inca de pu ini Romani rgmasi de la Traian!
Evident ca originea limbii romanesti sad a Romanilor e in peninsula Balcanicg, de unde s'a intins in timpu imperiului roman ping in Dacia, iar in evu medid chear mai la nord, de unde a dispgrut, si apol peste Nistru, unde persists si astazi in piing vigoare. Dar temelia daco-romanizmului a a lost in Carpati, de unde a si purees revarsarea V.
Dialectu Macedo-Romanilor e mai arhaic din cauza ca e mai vechi, iar al Daco-Romanilor e mai evoluat pentru motivu ca e mai nod cu citeva sute de ani. Si asta e o dovadg 0 n'am plecat din Dacia, caci alt-fel, am fi gt not mai aproape de Macedo-Romani, mai ales in pronuntare. Orenda international anti aging cg noi, in sec. Aceste cuvinte au patruns la SlavI in timpu lul Carol cel Mare orb si mal inainte I Asa dar, nob sintem Romanil adusl de Traban In Dacia, rgmasb ne- ulintiti aid si prefacuti in Romani dupe asimilarea tuturor barbarilor, bar Macedo-Romanil sint rAmasita Romanilor veniti in peninsula Balcanicn inainte de Hristos, adica sint fratil cele mai bune creme de față după 40 de ani mai marl, despartitl de nob pin Bulgarb si traiti in imprejurgrb mai grele si intr'o tarn mai sAraca.
Bulgarii sint in mare parte Romani. Bogatia baciil contribuit in mare parte la asimilarea barbarilor veniti peste nob, bar noi nu ne-am asimilat intre Dad si alti locuitorl de atunci al Daciii din cauza culturil superioare si a fortel pe care o aveam, fere sa mai socotim numgru orenda international anti aging care vom Ii venit. Un popor care adoptg alts limbs, pAstreazg ceva din vechea till pronuntare. Ast-fel, nob avem o pronuntare deosebita de a Italienilor on de a Francejilor, ba chear de a Iratilor nostri Macedoneni.
Dace observi bine, constati ce Moldovenil, mal ales cab din nord, vorbesc cu gura mal strinsn si seamana la pronuntare cu Rutenii, cecb, fait indoiala Moldovenil au asimilat un mare numAr de Ruteni, si de acolo s'a ngscut gluma : Tata Rus, mama Rus, Decl nob, Romanil lul Traian, am suferit influenta pornuntgrib si a belulul de.
Clad to ulti la casa de birne a muntenilor si la imbracgmintea tor, e imposibil se nu recunostb ta- blourile de pe columna lub Tralan!. Dar ce eran Dacii si dupd ce criteril ii vom aprecia? Fara indolain, dupe limbg. Apoi, Andrada, filca Jul Decebal, poartg un nume terminat cam ca ger- mann Conrada, bar Burebista ar putea fi compus din bur, care seamana cu numele poporulub germanic al Burilor la izvoarele Oderulub, vecini cu Carpii in Moravia si Anartib in Maramurescare erail German!
Burebista ar fi Jegele tgrani- lor" Orenda international anti aging. Pe tinge acestea, numeroasele numiri orenda international anti aging - ava nu davaca Pelen- dava cam actuala Crabovaseamana cu numirile germane in au si slave in - ava sail - ova, ca Glogova de azi, in judetu Mehedinti, cu Glogau.
Glogova, care inseamna cornet, desis de cora', sail ca Spandau fats de Spandava. Bazat pe acestea, as crede Ca Dacil au Post German!. E probabil ca autohtonil au exercitat oare care Benzofenona 2 produse anti-imbatranire asupra limbil noastre nu numaI in fonetica, ci Sin morfologie, sintaxa si dictionar.
Dar, in Starea actuala a filologiii, sa afirmam cu preciziune ca cutare fenomen e autohton, nu putem. Cu toate acestea, putem emite oare care presupunerl. Sian socotit ca fenomene autohtone: rotacizmu, adica prefacerea lui n intervocalic in roca'n bine-bire care se gnseste pi la Albaneji, si for- marea viitorulul cu auxiliaru vat care se gaseste la toll Balcanicil Greci.
Albanen, Sirbi gi Bulgari. Asa ail crezut Miklosich, Schuchardt, Hijdau si altil, lacata aid o parte din aceste asemanari : In fobetica : 1. Prefacerea lui a neaccentuat in a : sagitta - sageatN, laudatus- laudat, jurat -jura.
Carti Editura: Cascade Books, Anul aparitiei: , Availability: In stoc - impactbuzoian.ro
Dar aceasta exists si la Portughejl, care pronunta ca- valeiru, desi saki cavalleiro, si la Francejl, care pina sa ajunga la armure, au pronuntat armeture, armeare, care e rom, armatura. Apoi, si Germa- nil si Englejii all a, desi nu -1 scriti, far tau Norvegienii! Prefacerea lui e si o accentuate in ea la si oa. Cia : cera-cearg, porta-poarta.
Dar acesta exists cam asa si la Italieni, Franceji si Spanioli ; bonus, it. Buono, sp, bueno; morior, it. Prefacerea lul i si a consonant in j si v : iuro-jur, vallis iiallis -vale. Rotacizmu fenestra - fereastra si invers : punoi din puroi, lat pus, purls.
Grecil actual!
- Florescu Dictionar | PDF
- Николь вскочила на ноги, пульс ее немедленно убыстрился.
- Medicament anti-îmbătrânire 20210
- Тебе смешно, - пробормотал Макс.
- Николь умолкла.
Prefacerea lui ct, es in pt, ps : lucta-lupta, coxa-coapsa. Dar si it, avem: totta, lupta, notte, noapte, si tot asa si la Francejl si Spanioli s au modificat cam asemenea.
Prefacerea lul qu sari si c si a lul gn, g in p or! Dar asta exists pin dialectu oscic : quinque-pimpe, cinci; coquina -popina, circiuma ; columba-palumba, rom.
In morfologie: 1. Identitatea dativului cu genitivu.
- Первым прощался Макс.
Formarea numeralelor de la cu spre §i punerea for invers, ca la Albaneji, Slav! Formarea viitorului cu auxiliaru Poi. In sintaxd : 1. Punerea articululul la urma substantivului, ca'n limba albaneza, bulgareasca si'n limbile scandinave. Daces Gepizil era] de la marea Baltica, n'ar fi de mirat sa fi luat de- la el' acest obicel, far de la nof sa-1 fi luat Albanejif si apt:if Bulgarii, cu toate ca se poate sa fie o obisnuinta a noastra Romanil puteail sa zica si ills homo §i homo ills, Dar darn si Dacil vor fi pus articulu tot la urma?
Repetarea pronumelul personal pe tine nu te nit. Inlocuirea infinitivuluf pintr' propozitiune secundara : poll trece on poti sa treci, urea] sa plec, Acest lucru e caracteristica limbilor balcanice. Ast-fel, greceasca si bulgareasca au inlocuit infinitvu pin conjunctiv. Dar chear in limba latina era o lupta intre aceste moduri, ca puteal sa zici volo ut venias or! Temelia limbii noastre e constituita de elementu latin pa care s'au depus si elemente straine.
Dar care strat at limbil latine a devenit orenda international anti aging romaneasca?. In aceasta limba, autohtonii care-si parasead limba lor, ad introdus particularitatf de pronuntare dialectala datorite felului for de a pronunta si de cugeta baza de articulatiune si baza psihologicawww. Slabitea autoritatii statulul roman a 'nceput pe la anuadica cu seculu at mers anti-imbatranire, cind limba romaneascg pornise deja pe drumu ei, asa in cit tendentele autohtonilor, acum romanizati, n'au mai putut-o abate.
De acela, caracteru limbii noastre a ramas latin. Ast-Sein 1 onetica, avem aceleasi sunete, lar dacg posedam vocalele a, t si consonantele ce,ge,t,§.
Diunggah oleh
Accentu romanesc, tot ay, s'a pgstrat in cea mai mare parte : per- dere-perdere, ptitridus-putred, fuliginem-funingine, integrant §i inte- grum-intreg. In morfologie, din cele cinci declinari latine, noI avem ire! Aceasta incepuse deja din limba latina, in care domus castse declina si dupa a patra, si dupa a cincea, st dupa a'nttia.
Cit ciespre cazuri, daca din sapte s'aii redus la dotla sat la unu casa- case! Vocativu in e poate fi considerat Jahn, dar cel in o si'n le e slay 1 Doamne e lat. Adjectivu bonus, bona, bonum e rom. Comparatiunea, dac'am facut-o pin peri- fraza cu ma!
Articulu posesiv al vine din ad-ille,! Pronumele s'a pastrat asemenea I ettu, el, la, no!
După cum uşor se poate observa, valorile morale promovate de societatea patriarhală de odinioară sunt astăzi tot mai puţin respectate. Cu toate acestea, în locul lor nu sunt promovate altele noi. Familia, ca celulă de bază a societăţii, îşi pierde pe zi ce trece tot mai mult din semnificaţia ei de altădată. A degenerat serios rolul şi rostul tatălui şi mamei în cadrul acesteia, s-au deteriorat relaţiile dintre părinţi şi copii.
Numeralele cardinale, afara de sutd, sint numal latine, lar Connyland Swiss anti-imbatranire la Acest viitor ar putea li si o imitatiune strains, dar tot seamana cu at ceror-lalI Neolatini it. Prepozitiunile si tonjunctiunile care, pin deasa for intrebuintare, arata foa-te mult caracteru unel limb! Albanejil, Sirbil, Bulgaril si Turcii zic tot vai, Lituanil wai, Germanil we, Cele-lalte, ca ah, of, vale6, noted si aoleo, nani sint tot de origine ro- mpg, dar avem si unele straine, ca hal, bre, huldea, na, scIrt, trosc, pleosc.
Sintaxa e, in general, cea latin sail, mai exact, a limbilor roma- nice, cu oare-care deosebiri, ca intrebuintarea prepozitiunilor ca sa prate raportu de genitiv si dativ s. Cit despre vocabular, cu toata sumedenia de cuvinte straine, ca- racteru limbil e latin, ca cuvintele care circula mai mutt sint latine Teo- ria circulatiunil a lub Wag.
Ast-fel, in domeniile vietli elementare si in- time, avem cuvinte orenda international anti aging Lira de care nu poate exista nisi o comunicare intre oamenl si care arata: locuinta case, parete, fereastra, acoperemint masa, scaun, scinduraplugaria si hrana ar, arie. Toate aceste lac ca elementu latin sa fie covirsitor in limba roma- neasca, pe care invatatii au asezat-o intre filcele limbil latine.
Un popor sufere influenta altui popor mai organizat, mai bogat, mai puternic orb mat cell. Ast-fel, Romani!
- Categoria impactbuzoian.ro | impactbuzoian.ro
- Большой рог и шесть его спутников, соединенных массивными мостиками, занимали небо над .
- Noile Miscari Religioase PDF | PDF
- Ulei de lamaie pentru aplicare antirid pe fata
- Что тогда будет с Николь.
- Full text of "Mircea Eliade colectia"
- Ричард завершил последние испытания как раз за день до встречи с Верховным Оптимизатором.
- IRON GUARD : Marches of the Iron Guard cd - Primitive Reaction shop
Germana a luat din lating sute de cuvinte, lar Slavil, din cele mai vechi timpuri, au luat de la German! Inca si mai multe cuvinte, pe care uneorl ni le-au transmis noun. Puterea unei influente atirng de durata, de suprafata de contact dace atinge tot poporu ori numal clasa conducatoarede intensitatea ei si de gradu de asemanare a unei limb!
Acesti factor!
Pentru legionari PDF - resbamystiogifmunch1
Ast-fel, influenta limbil slavonesti s'a intim asupra intregului popor omanesc, a durat mult si a Post foarte intense din cauza potopulul de -Slav!
Nu toate elementele unei limbi se imprumutg cu aceiasi usurinta. Cel mai usor pgtrund cuvintele pi formulele de exprimare, apol intorsatu- rile sintactice Si foarte rar sunetele.
И поэтому решили заранее предупредить. Николь ощутила, как пульс ее заторопился. "О чем. - подумала. - Что еще здесь может быть столь удивительным?.
Asa, de o sutra de an! Aceasta influenta a fost cea mai puternica din toate cele pe care le-a sulerit limba noastra si a avut trei faze : cea de pin seculu faza tui Cirll pi Metodiiiapoi sec, faza postslavoneascape cale po- pularg, si sec.
In fonetica n'a lasat urme. Sunetele a §i t le aveam deja § Dace Slavonii aveau mult f, ca'n pile, stiru, art, pentru noi nu era o noutate. In morfologie ne-a camas de orenda international anti aging el vocativu in produse ingrijire ten pi -le § 34 §i forma reflexive la unele verbe, ca a se mira, precum pi multe prefixe pi sufixe, Ca: ne- in nebun, nedrept, netot ; prea- in preamarit ; rds- §i rdz- in rascopt, rosplatesc, razbesc, ma razgindesc; -ac In porumbac, prost an ac, scundac ; -ca in Romanca, Rusca; -ad in stfngaci, ctrpaci; -ici in tremuric!
Dar in vocabular a 11sat o imensitate de cuvinte! Ast-lel avem dirr cele ce arata : Calitatile si defectele omului, stari social°, profesiuni, actiuni: gin- gav, girbov, cirn, ples, pleguv, scirnav, slab, smead, zdravdn, milost iv, ured- nic ; lene, leicomie ; bogat, rob, sierac ; zidar, zllitar ; citire, gldsuire, iz- llvire f.
Corpu omului: obraz, glezna, trap, Situatiuni sufletesti I ispifa, necaz, nddejde, prirnejdie. Alimente : colac, drojdie, ofet, ulel, smintind. Haine cojoc, cugmd, °Maid. Locuinta gradina, grajd, grindd, cotepod, pivnifd, prag. Animate: bivol, dihor, gisca, lebtidd, molie, ogar, rac. Plante : bob, hdmel, hrean, lobodd, mac, meislin, ova's, pelin. Aspectu naturil: dumbravd, deal, granifd, izvor, Iaz, luncd, movild. Unelte undi d, bicl, blid, cleste, clopot, corabie, coasd, plug, sable. Masura timpulul ort a pgmintului : teas, virstd, veac, orenda international anti aging, vadrd.
Biserica §i credin a: ral, lad, praznic, moliftd, vecernie, olddicd, colindd. Apol: sutd, grabesc, logodesc, lovesc, frd!
Aceasta influents are §i Ia trel faze: cea veche din epdca orenda international anti aging iunii limbii noastrecea medio-greceasca bizantina si cea neo- greceasca fanariota. Cuvintele finger, drat, orenda international anti aging, blestem, preut, pascd,gutuie,pepene, ma- fase ail intrat intii in limba lating, apoi in cea romaneasca.
Dar anlgesc, cursd vgr. Curs'd, martur, papurd, patina', strugure vgr. A doila faza a Post cea camelia elena ratiu anti aging orenda international anti aging. Aqa avem :- agonisesc, aguridei, amin, anaford, aposfol, argot, arhanghel, aruond §i ar- 1 Ov, Densuseanu, flistoire de la 1. A treia fazg sec. Totu§i a lgsat foarte multe cuvinte familiare po- pulate sad si literare. Deci n'a atins numal de cit numal clasa de sus, ci tot poporu, ca Grecii, din cea mai mare vechime, au venit mereil in Dacia.
