Rab7 biogeneza lizozomilor anti imbatranire


Datorita progreselor spec- taculoase realizate pana 1n prezent 1n 1ntelegerea mecanismelor celulare i moleculare, cu largi implicatii medicale, teoretice i apli- cative, biologia celulara i moleculara a 1nceput sa-i ocupe locul binemeritat 1n curricula facultatilor cu profil medical i biologic.

Disciplina 1n continua dezvoltare, cu un profund caracter in- tegrativ i interdisciplinar, este rezultatul unei ndelungate evolutii 1nregistrate 1n studiul celulei atat sub aspect morfologic, functional, cat i molecular. Ea studiaza structurile functionale i fenomenele biologice generale, comune tuturor celulelor, celula ideala, unitate elementara a lumii vii, rezultatul unei 1ndelungate evolutii, cu o or- dine interna complexa, ce 1i confera capacitatea de cretere, dez- voltare, reproducere, organizare dinamica aflata 1n relatii de echili- bru cu mediul 1nconjurator.

Biologia celulara i moleculara s-a conturat ca o disciplina noua!? Domeniu esential atat pentru clinicianul zilelor noastre, cat!? De cele mai multe ori, se re- curge la prezentarea selectiva a acestora, pentru restul indicandu- se o bibliografie uneori, destul de greu de procurat fn acest do- meniu care 1nsumeaza un numar important de pagini.

Ei ne sugereaza de fapt ca 1n conditiile actualei curricule medicale, nu dispun de timp suficient pentru a parcurge nici macar o parte din bibliografia indicata. Am Tncercat sa subliniem relevanta pentru practica me- dicala a no{iunilor prezentate prin inserarea la unele capitole a unor date sumare de patologie celulara 9i moleculara. O alta Tntrebare frecventa a studentilor la medicina este ,de ce trebuie sa Tnvatam despre celule?

Primul raspuns, eel mai la Tndemana.

rab7 biogeneza lizozomilor anti imbatranire

Un raspuns mai profund 9i poate putin mai idealist poate fi gasit Tn observatia facuta de Virchow Tn urma cu mai bine de ani. Rudolph Virchow, om de 9tiinta german, afirma Tn ca ,toate aspectele patologice se datoreaza perturbarii functionarii normale a celulelor". Pentru un viitor medic, care va lupta Tn per- manenta cu boala, afirmatia lui Virchow sugereaza ca arena Tn ca- re se vor desfa9ura aceste adevarate ,batalii" este localizata la ni- vel celular.

Astazi, majoritatea tratamentelor clinics moderns im- plica nu numai Tndepartarea chirurgicala a celulelor ,bolnave", dar 9i modularea mecanismelor moleculare intracelulare sau a comu- nicarii intercelulare. Volumul de fata vine dupa 25 de ani de la aparitia primei ser de corp anti-imbatranire a cursului litografiat, reprezentand o necesitate impusa de dezvoltarea impetuoasa a cuno9tintelor Tn acest domeniu 9i reu- ne9te cunotinte de baza.

Modul de abordare a materialului prezentat tine seama de noile cunotinte, ipoteze 9i conceptii privind interpretarea structurii 9i functiei celulei Tn termeni moleculari, deoarece, aa dupa cum afirma G. Palade, ,biologia celulara a devenit astazi biologie celu- lara i moleculara". Textul este completat de o iconografie care, partial, a fost selectata din colectia personala, Prof. Constantin Cotrutz, date din articole ce contin rezultatele cercetarilor Tn domeniu i tratate de specialitate.

Anaerobic Membrane Bioreactor (AnMBR)

Elaborarea acestei lucrari care a necesitat o rab7 biogeneza lizozomilor anti imbatranire perioada de ,gestatie" de trei ori mai mult decat pentru un elefant 9i de cinci ori mai mult decat pentru o balena este rodul unei munci Tn 10 echipa - echipa de la disciplina de biologie celulara §i moleculara formata §i ndrumata, pana nu demult, de maestrul nostru §i fon- datorul acestei discipline la U. Constantin Cotrutz, care ne-a lasat mult mai bogati n standarde intelectuale §i profesionale, ne-a deschis U§a unei lumi a elitelor §i ne-a invitat sa muncim.

Astfel, fiecare capitol a constituit subiectul multor dezbateri ncat, n final, pot spune ca volumul de fata este rezultatul unei rab7 biogeneza lizozomilor anti imbatranire i dactari colective.

rab7 biogeneza lizozomilor anti imbatranire

Cu toate acestea, trebuie sa subliniez contributia deosebita, atat pentru continutul §tiintific, cat §i pentru partea de tehnoredactare, a domnului §ef de Jucrari, dr. Laurentiu Badescu, carora tin sa ' ' le multumesc §i pe aceasta cale.

Sper ca cititorii sa fie fascinati de diversitatea, complexi- tatea §i precizia mecanismelor celulare rab7 biogeneza lizozomilor anti imbatranire. Cum am putea oare ramane indiferentii n fata preciziei, ingeniozitatii §i inteligentei de care fac dovada celulele? De asemenea, doresc ca cititorii, studenti n medicina, bio- logie §i bioinginerie, carora Ii se adreseaza,i n primul rand, volu- mul, parcurgandu-1, sa aiba sentimentul reconfortant de a nu fi sosit prea tarziui n cursa catre cunoa§terea celulei: ramani nca numeroase domenii de explorat §i numeroase mistere de elucidat.

BIOLOGIE CELULARA Si Moleculara SEDCOM LIBRIS 2011 1-1

Totodata tin sa multumesc anticipat tuturor celor care vor avea amabilitatea de a ne comunica observatiile lor, contribuind astfel lai mbunatatirea unei viitoare editii, deoarece, a§a cum spu- nea scriitorul chinez Tai f ung sec. Xi ii : ,daca ar fi sa a§tept per- fecfiunea cartea nu ar fi niciodata terminata".

Nu §tiu cum ma vede lumea, dar eu rnsumi ma vad doar ca pe un copif care se joaca pe malul marii, rncercand sa ga- seasca din cand 'in cand cate O pietricica mal neteda sau o scoi- ca mai frumoasa decat celelalte, rn timp ce imensul ocean al ade- varului se afla nedescoperit rn rntregime, rnaintea Jui Tntrebarea obsesiva a oricar i civi- lizatii ,Care ne sunt originile? Tn aceasta situatie, se nasc unelei i ntrebari: cum, de ce ' 9i cand a aparut Universul? Cat de mare este?

Este infinit sau are limite §i, n acest ultim caz, ce forma are? Teoria Big Bang-ului sau a marii explozii cosmice fig. De fapt, Fred Hoyle era un sustinator fervent al teoriei ,echilibrului", conform careia Universul era etern, farai nceput i fara sfarit.

Teoria Big Bang-ului este, astfel, initiata de o descoperire ntamplatoare a lui Albert Einstein: teoria relativitatii extinse a avut i ca i consecintai ntelegerea faptului ca Universul se aflai n con- tinua expansiune, avand, aadar, uni nceput.

Einstein a refuzat nsa acceptarea unui Univers dinamic. Lemaitre a studiat teoriile lui Einsteinin anii '20 i a propus o teorie revoluti- onara, sustinand ca Universul nu este static, ci n plina expansiune. Teoria a fost confirmatai n de astronomul american Edwin Hubble, eel care a ,redimensionat" conceptul de Univers, de la dimensiunile Caii Lactee la un gigant cu miliarde de galaxii i cu un diametru de miliarde de ani lumina.

TnHubble a demonstrat ca majoritatea galaxiilor se ndeparteaza de noi, precum i unele de altele,i rab7 biogeneza lizozomilor anti imbatranire n consecinta, Universul aflandu-sei n plina expansiune. Deoarece nu exista dovada tiintifica a unui nceput exploziv al Universului, au aparut teorii complementare, cum a fost teoria ,echilibrului" postulata de Fred Hoyle.

Esti ceea ce mananci: functii multiple ale autofagiei in timpul dezvoltarii C. Activitatea autofagă funcționează în multiple procese biologice în timpul dezvoltării lui Caenorhabditis elegans. Nivelul bazal al autofagiei în embrioni elimină proteinele predispuse la agregare, mitocondriile paterne și organele membranare specifice ale spermatidei MO. Autofagia contribuie, de asemenea, la îndepărtarea eficientă a cadavrelor celulare apoptotice embrionare prin promovarea maturizării fagozomilor. In timpul dezvoltarii larvelor, autofagia moduleaza tacerea genei mediata de miRNA prin degradarea selectiva a AIN-1, o componenta a complexului de silentiozitate indusa de miRNA, participand astfel la specificarea mai multor destinuri de celule controlate de miRNAs.

Teoria sa a fost conceputa ca parte componenta a teoriei originii elementelor precum azotul, carbonul sau alte o suta de elemente din tabelul periodic. La temperaturi extreme, atomii de hidrogen fuzioneaza pentru a forma heliu, iar atomii de heliu fuzioneaza pentru a forma atomi mai grei. Fred Hoyle credea ca formarea noilor elemente prin procesul de nucleosinteza ar fi avut loci n interiorul extrem de fierbinte al unor stele. Nucleosinteza a ramas singura parte veridica a acestei teorii, fiind inclusa, ulterior, n completarea teoriei Big Bang-ului.

Hoyle avea un adversar puternici n persoana fizicianului rus George Gamow, un sustinator al teoriei atomului primitiv al lui Le- maitre. Gamow a sugerat ca heliul, hidrogenul i alte elemente au 16 n biologia celulara i moleculara fost generatei n primele minute de foe ale Universului.

Colabo- rarea cu studentul Ralph Alpher a determinat generarea ecuatiilor referitoare la caldura aleatorie detectabila a creatiei.

George Ga- mow i studentul sau au adusi n discutie o problema simpla: daca Big Bang-ui avea, initial, temperaturi atat de ridicate, atunci, unda de oc, ecoul acestui Big Bang, nu s-ar fi racit pana acum. A adar, energia restanta ar putea fi masurata.

Esti ceea ce mananci: functii multiple ale autofagiei in timpul dezvoltarii C. elegans

Dei au construit un deca-radiometru, nu au reuit sa obtina rezultate palpabile. Aceste rezultate au fost desco- perite, fara legatura cu experimentele referitoare la Big Bang, de catre Bob Wilson i Arno Penzias, n Holmdel, New Jersey, cu aju- torul uriaului radiotelescop Bell.

rab7 biogeneza lizozomilor anti imbatranire

Puse cap la cap, datele au descoperit ceea ce intuisera predecesorii, Gamow, Alpher i Lemaitre: Universul nu este etern, el are uni nceput i un sfarit. Teoria Big Bang-ului a fost com- pletata cu teoria nucleosintezei Hoyledar este departe de a fi perfecta. Ea nu explica uniformitatea temperaturilori n Rab7 biogeneza lizozomilor anti imbatranire. Lai nceputul anilor '80, Alan Guth a venit cu ideea ca Uni- versul provine dintr-un volum foarte mic, s-a extins cu o viteza superluminica i a conservat temperatura initiala - teoria inflatiei.

In timpul Big Bang- lui, aceasta superforta s-ar fi divizat n cele patru forte cunoscute. Probabii ca,in acel moment, s-ai ntamplat ceva care a facut ca Universul sa se extinda cu viteza superluminica.

Atat de repede,i ncat a blocat,i n n momentuli n care Universul era nca mic. Nu tim exact cand a avut loc fenomenul de inflatie. Gel mai probabil, a avut loc atunci cand gravitatia s-a desprins de celelalte trei forte, dar la acel moment, celelalte trei forte formaui nca o structura unitara. Aceasta hiper-expansiune, daca a avut loc, a blocat o uniformitate interna a temperaturii.

Actualmente, avem un model al evenimentelor care au ur- mat 1ndeaproape Big Bang-ului. La mai putin de o miliardime de secunda dupa Big Bang, apare o himera sferica infinit mai mica decat dimensiunile unui atom. Acesta este Universul, inimaginabil de mic!? Gravita{ia s-a separat subit de aceasta superforta, pe masura expansiunii Universului. Cand- Uni- versul avea mai putin de o secunda varsta, superforta s-a separat 1n fortele naturale cunoscute.

Cam la trei minute dupa Big Bang, temperatura Universului scazuse la circa milioane grade Celsius, o temperatura destul de scazuta pentru a permite formarea nucleilor atomici.